Ai un copil neastâmpărat? Atunci acest articol este pentru tine.
Vorbeşti cu el, dar parcă nu te ascultă. Simţi că ai încercat toate metodele, dar nimic nu pare să funcţioneze. Îi vorbeşti calm, repeţi de nenumărate ori, deşi simţi că se ridică părul pe tine şi că începi să simţi furnicături pe toată pielea.
Începi să ridici tonul pentru că simţi că nu te aude. Vrei să îi atragi cumva atenţia, aşa că începi să urli, ba chiar să îl smuceşti.
Rezolvi ceva? El continuă să se poarte ca şi cum nu eşti acolo.
Parcă îşi dezvoltă treptat puterea de a te ignora. E frustrant pentru orice părinte, dar mai ales pentru o mamă, care dezvoltă în paralel şi alte frustrări, pe plan personal, dacă petrece tot mai mult timp cu copilul şi nu poate avea deloc spaţiu personal.
Dacă eşti casnică, deja răbdarea începe să se piardă cu fiecare scenă sau criză la care asişti.
Cum faci să ai rezultate?
Ce metode funcţionează?
Deja ai impresia că la tine nu se potriveşte nimic, nu-i aşa?
Începi să te plângi că nu mai poţi, ai impresia că toate mamele au copii mai ascultători.
Hai
să vedem concret ce putem face.
Captează-i atenţia
Ştiu că pare greu, dar ca să obţii atenţia copilului tău, trebuie doar să empatizezi cu el.
Are nevoie să îi acorzi atenţie şi respect.
Dacă va vedea că îi dai ordine în timp ce vorbeşti la telefon sau eşti preocupată cu o altă activitate, care nu îl implică, copilul va încerca să îşi ceară drepturile. Cum face acest lucru? Devine neastâmpărat şi neascultător.
Aşa că lasă totul şi aşază-te la nivelul lui. Copilul nu suportă să îl priveşti de sus şi să te dai atotştiutoare în faţa lui.
Nu da ordine, ci roagă-l.
Păstrează contactul vizual permanent, dar şi fizic. Copilul trebuie să simtă că eşti acolo, că te interesează de el.
Intră puţin în jocul lui
Dacă vezi că nu dă semne să te asculte imediat, calmează-te şi încearcă să îi faci puţin jocul.
Câteodată ei ne testează din dorinţa de a avea toată atenţia noastră, iar noi picăm în capcană.
Da, ştiu, vei spune că nu ai timp, că tu eşti contra cronometru, că n-o să pierzi vremea să te joci cu el când ai atâtea de făcut.
Vei vrea să percuteze imediat.
Dar ştii ceva? N-o să obţii nimic cu graba ta.
Poate doar un stres şi mai mare şi sunt sigură că va dura mult mai mult să facă ceea ce i-ai cerut.
Asta, desigur, dacă va face.
Poate se va alege doar cu o pedeapsă, iar împreună veţi „câştiga” din nefericire o relaţie mamă-copil mai rece.
Scurt şi la obiect
Îţi place să fii cicălită?
Ţi-ar plăcea să ţi se spună de mai multe ori acelaşi lucru, deşi l-ai auzit de prima dată, însă nu vrei să te conformezi?
Sigur ţi s-a întâmplat să nu îţi placă tonul cuiva şi să refuzi vehement să asculţi. Cam aşa se întâmplă şi cu copilul.
Nu te pierde în amănunte şi nu repeta ca o moară stricată.
Schimbă rolul
Ţie îţi place cum îţi tratezi copilul?
Tu te-ai asculta?
Cum ar trebui să ţi se vorbească pentru a fi ascultătoare?
Uneori copiii sunt doar imaginea noastră din oglindă.
Alteori sunt puţin diferiţi şi atunci ajungem să spunem „semeni numai cu
tactu”.
Pune-te în locul copilului şi încearcă să îl înţelegi.
Nu da ordine şi nu negocia
Copilul execută de frică sau pentru că e pedepsit?
Ori pentru că e recompensat?
Cu alte cuvinte în absenţa a ceea ce îl convinge să asculte, va redeveni acelaşi copil neastâmpărat.
Caută un echilibru pentru că ambele metode exagerate sunt greşite şi nu vor da rezultate pe viitor.
Cu alte cuvinte, cum îl creşti, aşa îl ai.
Iar când va deveni adolescent sau chiar adult, se va îndrepta cu paşi grăbiţi spre autodistrugere şi autosabotare.
Rutina ajută
Este bine să ştie fiecare ce are de făcut în casă.
Orice copil trebuie să cunoască responsabilitatea.
Este important ca regulile casei să fie stabilite şi respectate, de aceea caută un mod amuzant de a le afişa.
Poate un poster sau plăcuţe colorate (acum există o mulţime de lucruri haioase) care să îi amintească permanent de rutina zilnică.
Trece pe listă atât lucrurile mai puţin plăcute (spălatul pe dinţi, pe mâini, ordinea în cameră, pusul rufelor murdare în coşul de rufe, spălatul propriei farfurii etc.), dar şi pe cele care bucură copilul (jocuri în familie, plimbarea de duminică, pregătirea desertului preferat etc.)
Ascultă-l mereu
Ştiu că ai alte griji şi nu te interesează „prostiile” lui.
Te enervează să auzi la nesfârşit aceleaşi lucruri despre un joc.
De multe ori îl repezi sau nici nu asculţi.
Te miră că el nu te ascultă? Degeaba te superi.
Ce dai, exact asta primeşti.
Dă-i posibilitatea să aleagă
Copilul are nevoie să simtă că e important, că poate face propriile alegeri.
Oferă-i cu calm alternative, pentru a putea obţine ceea ce îţi doreşti. De multe ori funcţionează regula „acum sau peste 5 minute”.
Ajută-l să conştientizeze cât de important este să se ţină de cuvânt. Dacă a făcut o alegere, e musai să o respecte.
Dă-i variante care să te ajute să ajungi acolo unde îţi doreşti de fapt.
Îţi manipulezi copilul să facă ceea ce e bine?
Fă-o frumos, cu tact, cu răbdare multă. Manipularea poate fi bună, atunci când o aplici tu ca părinte.
Când însă te laşi manipulată de copil, te îndrepţi spre marginea prăpastiei.
Curând va fi tot mai greu să îl controlezi.
Citiţi poveşti terapeutice
Iată o distracţie utilă! Copilul nu te ascultă pe tine, dar o să aibă nevoie de modele.
Va lua exemplul unor copii cu care să se identifice, va vedea ce au simţit, prin ce au trecut, va fi numai ochi şi urechi când va afla ce învăţăminte au tras eroii lui preferaţi.
Alege cu atenţie poveştile şi oferă-i timp de calitate. Comentaţi împreună.
Căutaţi să înţeleagă morala, ba chiar recitiţi şi studiaţi o carte.
Copilul se va bucura că îi acorzi timp, iar rezultatele se vor vedea imediat.
Succes! Cu prietenie, Nicoleta Fotău
